Laptele este un ALIMENT ESENȚIAL, alături de legume, fructe, cereale, carne şi ouă, fiind produsul de bază în cadrul unei alimentaţii sănătoase.
Consumul zilnic de lapte şi produse lactate este indicatorul unei alimentaţii echilibrate. S-a observat că persoanele care nu beau lapte sunt de obicei şi cele care au probleme de greutate în exces sau alte afecţiuni datorate unei alimentaţii monotone sau hipercalorice. De când ne naştem avem nevoie de lapte sau produse lactate în fiecare zi a vieţii noastre, pentru că laptele este un ALIMENT FUNCȚIONAL. Adică, pe lângă rolul lui nutritiv, laptele contribuie la menţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate.
Laptele este unul dintre rarele alimente, dacă nu singurul, în care să fie prezente toate elementele nutritive de bază, în proporţii optime şi cu biodisponibilitate crescută, putând fi eficient utilizate de organism. Pe lângă procentele echilibrate de proteine (3-3,5%), glucide (4-5%) şi lipide (3,5-4,5%), în lapte găsim toate mineralele indispensabile vieţii. Dacă ar avea şi fibre, l-am putea numi ALIMENTUL IDEAL, pentru că am putea trăi consumând doar lapte şi produse lactate. Dar nimeni nu e perfect...
Laptele este un aliment complet, fiind recomandat în dieta zilnică la toate grupele de vârstă. În lapte şi derivatele lui găsim proteine cu înaltă valoare biologică, vitamine din grupul B (vitamina B12, vitamina B2, vitamina B6, acid folic) vitamina A şi D şi toate mineralele (calciu, fosfor, magneziu, potasiu, zinc, iod, fier, crom).
LAPTELE ASIGURĂ
- dublul dozei zilnice de vitamina B12
- doza zilnică de vitamina B2
- 50% din necesarul zilnic de vitamina A
- 33% din necesarul de vitamina B1 şi B6
- cantităţi mari de vitamina D şi acid folic
- 16% din necesarul de magneziu
- 20% din doza zilnică de crom
- aport important de iod
Calciul din lapte reprezintă standardul de referinţă pentru solubilitatea, absorbţia şi disponibilitatea acestuia în organismul uman. Din lapte calciul se absoarbe în proporţie de 40% în timp ce din vegetale (soia, spanac, broccoli) gradul de absorbţie este de numai 4-5%.
A nu se consuma produse lactate face imposibilă asigurarea nevoilor zilnice de calciu, alte alimente fiind mult inferioare ca sursă pentru acest mineral.
Lapte "de ţară" sau ambalat?
Laptele este un aliment viu. Pe lângă lactobacili, în lapte există în mod natural o mulţime de microorganisme, acestea fiind “responsabile” pentru diversitatea de gust şi consistenţă a produselor ce pot fi obţinute din lapte.
O parte din aceste bacterii sunt nobile, probiotice, însă există şi o floră patogenă, provenită inclusiv de pe ugerul vacii şi de pe vasele utilizate la prelucrarea laptelui, care poate duce la îmbolnăvire. Tocmai pentru a neutraliza aceste microorganisme laptele se consumă fiert.
Dacă avem o sursă sigură şi controlată putem consuma lapte “de ţară”, însă în majoritatea cazurilor varianta cea mai sigură este laptele ambalat. Industria produselor lactate asigură nu numai un control riguros al animalelor de la care provine laptele, dar pasteurizarea ulterioară, reglarea conţinutului de grăsime şi ambalajul corespunzător permit obţinerea unui produs cu cele mai înalte calităţi nutritive pentru consumator. În plus, are avantajul că nu necesită fierbere.
Nu uitaţi că laptele este mediul de cultură preferat al multor bacterii, aşa că păstrarea lui, fie şi pentru scurt, timp în condiţii improprii de igienă şi temperatură poate prezenta un risc pentru sănătate. Trebuie să fie ţinut la frigider şi consumat în următoarele 3 zile.
LAPTE PASTEURIZAT
SAU UHT?
În comerţ există 2 variante de lapte proaspăt: laptele pasteurizat, pe care îl găsim în frigiderele din magazine şi cutiile cu lapte UHT care stau pe raft la temperatura ambiantă.
Procedeul UHT determină pierderi mai mici de vitamina C, vitamina B9 şi B12 faţă de fierberea clasică.
Ce înseamnă lapte pasteurizat?
Lapte care a fost încălzit la 63-65°C timp de 30 secunde sau 75°C timp de 15-20 secunde pentru a fi apoi răcit brusc. Prin acest procedeu sunt neutralizate doar coloniile de bacterii înalt patogene, care pot altera rapid produsul. După pasteurizare, laptele trebuie păstrat la frigider, iar termenul lui de garanţie este de câteva săptămâni, cu condiţia să nu fie întrerupt lanţul frigorific în tot acest timp.
Ce înseamnă ambalaj UHT?
Lapte care a fost încălzit la temperatură înaltă (140°C) pentru 2-5 secunde, după care este răcit. Se realizează astfel o sterilizare eficientă, cu distrugerea tuturor microorganismelor patogene. Produsul obţinut poate fi păstrat la temperatura ambiantă, sterilizarea prin căldură fiind similară cu cea pe care o foloseau bunicile noastre pentru zacuscă sau dulceţuri. Cu alte cuvinte, laptele UHT poate sta pe raft nu pentru că are conservanţi, ci pentru că este fiert, aşa cum stau şi borcanele bunicii în cămară. Termenul de valabilitate poate fi de câteva luni, însă odată desfăcută cutia trebuie păstrată la frigider şi consumată în 2-3 zile.
Avantajul pasteurizării şi a tratamentului UHT este că spre deosebire de fierberea clasică, pe aragaz, timp de 15 minute până la 100°C, aceste metode permit protejarea unor nutrienţi din lapte. Timpul scurt de încălzire face ca laptele pasteurizat şi UHT să conţină cantităţi mai mari de vitamine, iar ambalajul de carton previne oxidarea vitaminei B12, care este foarte sensibilă la acţiunea luminii.
Vitaminele solubile (A, D şi E) şi cele hidrosolubile (vitamina B2, B3, biotina) sunt foarte stabile la pasteurizare şi tratament UHT, în timp ce vitamina B1, B6, B12, acid folic şi vitamina C sunt sensibile la căldură şi oxidare.
Ce este laptele praf?
Ținând cont de faptul că laptele conţine în mod natural 87% apă, laptele praf este lapte deshidratat. Substanţa uscată rămasă după eliminarea apei reprezintă un concentrat al tuturor elementelor nutritive din lapte: proteine, grăsimi, minerale, vitamine.
Laptele praf poate fi folosit fie ca agent de îngroşare în iaurturi şi brânzeturi, fie ca supliment de nutrienţi în diferite produse alimentare. Adăugat la omletă, creme, sosuri, supe sau chiar în produsele lactate, praful de lapte sporeşte conţinutul de proteine minerale şi vitamine al acestor alimente, avantaj major în cazul copiilor, gravidelor şi persoanelor vârstnice.
În plus, vitaminele liposolubile A, D şi E din lapte variază în funcţie de sezon, fiind dependente de hrana animalului. Laptele recoltat vara va conţine de 2 ori mai mult betacaroten (provitamina A) şi vitamina E, iar dacă este transformat în lapte praf va putea fi folosit iarna pentru echilibrarea produselor lactate mai sărace în nutrienţi din sezonul rece.
În concluzie, laptele praf este un concentrat de lapte 100% natural şi orice mamă ştie că este nevoie doar de o cană de apă pentru ca “praful” să fie transformat din nou în lapte.
LAPTE RECE
SAU CALD?
În mare parte, consumul trebuie făcut în funcţie de preferinţele personale, însă există două aspecte care trebuie avute în vedere:
Temperatura crescută şi pH-ul alcalin solubilizează calciul din lapte şi îi creşte absorbţia. În concluzie, persoanele care suferă de hipocalcemie trebuie să consume laptele cald şi cu un strop de sare.
Lactoza (zahărul din lapte) este descompusă în cele două molecule constituente (glucoza şi galactoza) prin încălzire. Ținând cont că glucoza are o putere de îndulcire mai mare decât a lactozei (75 faţă de 17) laptele cald va avea un gust dulce mai pronunţat decât dacă este consumat rece.
Se iau medicamentele cu lapte?
Asocierea lapte-medicamente poate determina iritaţie gastrică şi reflux, deoarece laptele creşte aciditatea în stomac şi determină dizolvarea mai rapidă a peliculei gastro-protectoare a multor pilule.
În plus, calciul din lapte şi produsele lactate poate forma compuşi insolubili cu anumite substanţe din structura medicamentelor, fapt care determină blocarea absorbţiei lor. Toate derivatele de penicilină şi tetraciclină trebuie luate fără lapte pentru a preveni neutralizarea substanţelor active.
Brânzeturile nu se mănâncă ca pe lapte
Nu confundaţi laptele (fie el dulce sau acru) cu brânzeturile, sunt 2 categorii diferite de alimente. În brânzeturi se concentrează toate substanţele nutritive din lapte, inclusiv grăsimea şi numărul de calorii, de aceea brânzeturile se mănâncă cu măsură! Laptele şi derivatele lui sunt alimente de bază, pot fi consumate zilnic şi au doar beneficii pentru sănătate.
Brânzeturile şi caşcavalurile există într-o mare diversitate de gusturi şi consistenţe, însă porţia trebuie să fie mică şi savurată cu toate simţurile, similar esenţelor puternice. Altfel, dacă vă săturaţi cu brânză, s-ar putea să vă pierdeţi silueta.
Ştiaţi că ...
un iaurt consumat înainte de a merge la o petrecere vă ajută să nu vă îmbătaţi prea repede? Prezenţa iaurtului în stomac împiedică contactul direct şi absorbţia rapidă a alcoolului în sânge. Acelaşi efect “protector” îl poate avea şi cafeaua cu lapte sau consumul de carbohidraţi (pâine, biscuiţi, alune, chips-uri)
| lapte dulce, lapte bătut/ iaurt | brânză prospătă | telemea | caşcaval | |
|---|---|---|---|---|
| proteine (g%) | 3 - 3,5 | 7 - 15 | 18 - 21 | 22 - 30 |
| grăsime (g%) | 2 - 4 | 7 - 8 | 17 - 25 | 25 - 30 |
| calciu (mg%) | 125 | 100 | 450 | 600 |
| calorii | 30 - 65 | 115 | 260 | 380 |
Pentru mai multe informații, vizitați www.treipezi.ro